Ne miram dar nu facem nimic.
Eterna problema responsabilitatea fata de mediu este un subiect care ar trebuii sa ne preocupe permanent dar in realitate doar se vorbeste. Zilele trecute la o emisiune pe Realitatea TV discutand despre tragediile aviatice tot mai frecvente in ultima vreme unul din invitati face referire la prabusirea cursei companiei Air France spunea ca atmosfera a fost inaintea avionului deci e mai puternica. Deci vorbea despre faptul ca actiunea umana si avionul facut de om este vulnerabil ceea ce se stie, este normal ca natura sa fie mai puternica caci legile naturii nu sunt cunoscute de catre om in totalitate. Totodata se recunoaste ca actiunile naturii pot fi influentate de catre om prin actiuni responsabile dar cand este vorba despre atitudinea omului fata de natura de fiecare data punem inainte actiunea dorinta si comoditatea noastra fara a tine cont de faptul ca aceste actiuni ar putea genera reactiunea naturii.
Stim doar sa ne intrebam uneori de ce natura isi cere tributul. Este o actiune normala din cand in cand natura incearca sa produca un echilibru, echilibru distrus de noi iar in momentul in care au loc schimbari rapide se intampla ca in acele momente sa aibe loc actiuni neprognizate de experti si uneori aceste actiuni ale naturi produc si victime. Modul de actiune al naturii este cunoscut doar ca in ultimii ani schimbarile sunt mult mai mari si mai violente. Cu toate ca stim ca chimbarile climatice sunt afectate de poluare si nepasarea fata de mediu ne multumim cu a constata diferentele de temmperatura dintre zi si noapte; trecerea de la canicula la inundatii sau grindina; daca este vorba de actiunea noastra adica de a face ceva pentru conservarea sau protejarea mediului in acest caz alegem tot pentru a mai distruge putin din ceea ce mai este mediu sanatos.
Alegem masina personala in loc de trasnport urban in comun desii uneori stam la cozi mai mari si parcurgem o anumita distanta mai incet cu masina personala decat cu tranvaiul. Si atunci ne intrebam de ce alegem sa mergem cu automobilul personal chiar daca nu ne ajuta nici ca timp si in plus contribuim la degradarea mediului.
Oare sa fie acelasi model de comportament care ar trebuii adaugat in atlasul de mitocanie urbana, vorbim doar de confortul de moment pentru ca apoi sa ne revoltam daca natura dezlantuita blocheaza drumuri prin inundatii sau copaci doborati, iar atunci din nou avem un cuvant de spun: injuram la Dumnezeu si la natura si punem vina pe autoritati.
Nu vreau sa discut fac referire la autoritati acum caci nu vorbesc despre autoritati ci despre responsabilitatea noastra fata de mediu si despre cat ne gandim inainte de a distruge un copac sa de consuma resurse inutil.
A venit timpul sa promovam cat mai mult actiunile de mediu si in primul in rand sa luam atitudine pentru a fi exemplu pentru cei interesati de viata urmasilor nostrii.
